Operatia de marire a sanilor

Mamoplastia de augmentare

Operatia de marire a sanilor (Mamoplastia de augmentare) se practica pentru cresterea dimensiunilor si imbunatatirea formei sanilor, precum si pentru corectarea asimetriilor mamare sau a ptozelor usoare.

Ce se stie despre implanturile mamare?

• Cele mai frecvent folosite implanturi sunt cele umplute cu gel siliconic (implanturi siliconice) sau cu ser fiziologic (implanturi saline). Gelul siliconic actual folosit in implanturi este mai ferm, coeziv, care nu curge chiar daca invelisul implantului se rupe.
• Dupa forma, implanturile pot fi rotunde sau anatomice (forma naturala, “in picatura”). Cele rotunde au o forma hemisferica si asigura o umplere egala a tuturor cadranelor sanului, conferind acestuia un aspect mai rotunjit in zona decolteului. Protezele anatomice sunt mai subtiri la polul superior si mai bombate la polul inferior, imitand mult mai bine aspectul natural al sanului.
• Indiferent de forma implanturilor, exista o gama foarte larga de marimi, datorita variatiei diametrului, inaltimii sau grosimii acestora (plata, medie, inalta, extrainalta).
• Dupa tipul invelisului, exista invelisuri netede si invelisuri texturate (rugoase), aparute in incercarea de a reduce dezvoltarea contracturii capsulare. De asemenea au aparut invelisurile multistratificate, care scad semnificativ posibilitatea microexteriorizarile de silicon prin porii implantului.

Operatia de marire a sanilor – Ce investigatii preoperatorii sunt necesare?

Analize de sange

investigatii de rutina, care sa ateste starea de sanatate a pacientei (hemoleucograma, VSH, glicemie, uree si creatinina serica, TGO, TGP, timpi de coagulare : APTT, PT, INR, markeri virali -Ag Hbs, anticorpi antiVHC-)

Investigatii imagistice:

• Ecografia mamara – la pacientele tinere
• Sonoelastografia – pentru evaluarea leziunilor suspecte descoperite ecografic
• Mamografia – la pacientele cu varsta de peste 40 ani sau pentru evaluarea leziunilor suspecte decelate ecografic

Detalii preoperatorii pentru operatia de marire a sanilor:

In timpul consultatiei preoperatorii se vor urmari urmatoarele aspecte:
– Se va evalua forma si dimensiunile sanilor, in relatie cu perimetrul toracic si cu proportiile ideale;
– Se vor palpa sanii si regiunile axilare, evaluand consistenta tesuturilor, eventuala prezenta a unor formatiuni tumorale si a adenopatiilor (ganglioni mariti)
– Se va evalua pozitia si marimea areolelor
– Se vor observa eventualele asimetrii de forma, marime si pozitie a sanilor
– Se va evalua elasticitatea pielii de la nivelul regiunii mamare
– Se vor efectua fotografii si masuratori ale regiunilor mamare
– Se va evalua starea de sanatate a pacientei si se vor obtine informatii legate de istoricul medical al acesteia. Nu in ultimul rand se vor recomanda investigatii preoperatorii (analize de sange, investigatii imagistice) si va ajusta sau va stopa administrarea unor medicamente care cresc riscul de sangerare (aspirina, anticoagulante orale, medicatie naturista, etc).

Indicatii pentru o operatie de marire a sanilor reusita:

– La pacientele cu sanii mici ( hipotrofici)
– La pacientele cu sanii hipotrofici, cu pseudoptoza sau usoara ptoza
– Varsta peste 18 ani
– Starea de sanatate este buna
– Asteptarile pacientei sunt realiste

Operatia de marire a sanilor – Contraindicatiile operatiei

– Paciente cu varsta sub 18 ani
– Prezenta lactatiei sau lactatie recenta
– Prezenta formatiunilor tumorale mamare suspecte (neevaluate), pana la investigarea completa a acestora
– Prezenta bolilor cronice grave
– Ptoza moderata si severa ( pentru care trebuie asociata mastopexia)

Cum se desfasoara operatia ?

– Operatia se practica sub anestezie generala.
– Operatia dureaza in medie 2 ore, dar se poate prelungi in functie de complexitatea modificarilor ce se impun.
– Caile de abord pentru introducerea implantului mamar sunt: inframamara, periareolara (cele mai frecvente), transaxilara sau periombilicala. Alegerea unei anumite cai de abord depinde atat de preferintele pacientei si ale chirurgului, cat si anumiti factori locali.

– Implanturile pot fi plasate direct sub glanda mamara (subglandular), sub muschiul pectoral mare (subpectoral). In ultimii ani s-au descris metode care combina cele doua tehnici ( tehnica in plan dual sau multiplan), care permite o mai buna modelare a tesutului mamar.

Evolutia postoperatorie:

– La finalul interventiei chirurgicale plagile vor fi suturate intradermic si vor fi acoperite cu steri-strips.
– Ele vor necesita o ingrijire mimina (tamponare cu betadine si aplicarea unui plasture steril) pana la indepartarea firelor de sutura, la 12-14 zile dupa operatie.
– Spitalizarea dureaza in general o zi ( exceptional poate dura 2 zile)
– In mod exceptional este necesara plasarea unui tub de dren pentru 24 ore, prin care se vor exterioriza fluidele in exces de la nivelul zonei operate.
– Postoperator pacienta va sta intinsa pe spate, cu toracele usor ridicat
– operatia determina un disconfort moderat, care insa poate fi controlat prin medicatie antialgica obisnuita (algocalmin, nurofen, paracetamol, tramadol); de asemenea se va administra un antibiotic oral 5 zile postoperator.
– Postoperator se recomanda purtarea timp de 4-6 saptamani a unei bustiere elastice compresive.
– Expunerea la soare si efortul fizic intens (care implica musculature pectorala) vor fi evitate 3 luni dupa operatie.

Complicatiile mamoplastiei de augmentare:

Complicatiile generale sunt cele comune oricarei proceduri invasive, fiind reprezentate de anumite complicatii cardio-respiratorii ce pot aparea datorita anesteziei generale.

Complicatiile locale, specifice:

1. Sangerarea (hematomul) are o incidenta redusa si poate necesita reinterventia pentru evacuarea colectiei sangvine.
2. Infectia este rara si poate impune scoaterea implantului pana la indepartarea focarului infectios; in aceasta situatie reintroducerea protezei este posibila dupa 3-6 luni.
3. Tulburarile de sensibilitate ale mamelonului si areolei sunt in general temporare si dispar in cateva luni.
   → Cicatricile vicioase (hipertrofce sau cheloide) pot aparea mai ales la nivel axilar si inframamar, fiind extrem de rare in cazul abordului periareolar. Pot necesita o corectie chirurgicala ulterioara.
   → Asimetria este datorata rotirii implantului, contracturii capsulare sau unei erori de tehnica chirurgicala.
4. Neregularitatile de contur ale regiunii mamare sunt determinate de formarea a unei capsule groase (contractura capsulara) in jurul implantului , care poate modifica forma si consistenta acestuia. Cu cat contractura capsulara este mai accentuata, cu atat fermitatea la palpare a sanului si distorsiunile aparute sunt mai mari. Uneori este necesara capsulotomia, adica sectionarea tesutului ingrosat, pentru relaxarea acestuia si disparitia distorsiunilor. Alteori se impune capsulectomia, adica indepartarea in totalitate a tesutului fibros din jurul implantului.
5. Neregularitatile de contur pot aparea si datorita plierii implantului, mai frecventa in cazul protezelor saline sau a celor cu gel siliconic moale.